Torrat a nàschere su tabacu sardu

05 Mag
0

dae Sardegna Quotidiano de su 05/05/2012

Tres dies a como, chentu mìgia fundos de tabacu sunt istados prantados a Nurchis, acanta a Tèmpiu, dae s’azienda sarda “Sa Folla” chi giai dae tempus bendet sigaretas cun una mestura seberada de tabacos italianos coltivados dae sa MIT (sa fàbrica italiana de tabacos). Duncas torrat in Sardigna, pustis de baranta annos una de is coltivatziones prus antigas chi at a permìtere unu modellu de isvilupu locale, in unu mercadu dominadu dae tres gigantes de su setore chi si partzint totu su mercadu mundiale. Una batalla manna pro totu s’agricultura sarda.

Pro Antonio Peres, su primu chi giai dae su 2001 at cumintzadu custu progetu, est unu bisu chi s’est fatu realidade, cussu de torrare a prodùere su tabacu in Sardigna. Gràtzias a sa collaboratzione de unu grupu de sòtzios, s’investimentu de is aorros de una vida, una voluntade manna e meda traballu e gràtzias fintzas a unu progetu de negòssiu chi pariat impossìbile in unu mercadu in ue is meres sunt is multinatzionales. In s’austu de su 2011 si lompet a su primu obietivu, cussu de bèndere in is istangas is primas sigaretas sardas cun su nùmene de “S’Ìsula” ruja e bleu. Su traballu costante de is agentes, is amigos e is parentes est serbidu pro ispainare su produtu in totus is biddas e is territòrios de sa natzione nostra, fintzas contra a is lògicas e is “règulas no iscritas” de is multinatzionales.

Immoi, pustis de custu primu passu, est cumintzadu su segundu, cun sa prantadura de tres variedades de matas de tabacu “Burley”, connotu pro sa capatzidade sua de si torrare a generare e de crèschere in cale si siat cunditzione. Duncas su 3 de maju at a èssere regordadu comente una data istòrica pro su cumintzu ufitziale de sa primu fase isperimentale de duos annos de su progetu pro torrare a a fàghere nàschere sa coltura de su tabacu in Sardigna. Unu grupu de tècnicos e iscientziados fatu dae is mègius espertos sardos e europeos, gràtzias a sa collaboratzione de su tzentru italianu de Chiaravalle. A s’agabbu de is duos annos sa punna est cussa de seberare una variedade de tabacu “autoctona” cun piessignos diferentes dae is matas originales, de manera chi potzant èssere prus bonas pro su clima sardu.

Is misturas de tabacu chi s’at a prodùere ant a tènnere unu livellu bassu de nicotina e unu sabore longu e agradessu, nàschidas e coltivadas in terra sarda, ant a pigare caraterìsticas particulares e ant a èssere aromatizadas cun mele o regalìssia, sena de sustàntzias chìmicas, faghende custu produtu ùnicu e originale. “Sa folla”, duncas, punnat a fàghere unu produtu de etzellèntzia, e cun una produtzione a regime de 120 mìgia chilogrammos pensat de pòdere soddisfare una parte de sa rechesta sarda e de tènnere fintzas una parte pro is esportatziones in Europa.

S’istòria de su tabacu in Sardigna, est un’istòria chi cumintzat in sa segunda metade de su ‘600 e andat a in antis fintzas a su 1900, creende richesa in Sardigna, gràtzias a is sigaretas e zigarros sardos chi fiant connotos in medas logos. “Sa folla” pigat a manos prenas dae custa traditzione pro dda bortare in unu progetu imprenditoriale pro creare richesa pro su tempus benidore. Custu progetu chi ponet impare sa massaria e s’indùstria podet èssere un’esempru pro s’economia sarda, pro unu modellu nou de isvilupu chi pòngiat pro primu cosa is produtziones locales e sa trasformatzione pro creare balore in Sardigna.

S’esempru de su tabacu podet èssere sighidu dae is produtores de fruta, de birdura, de petza, etc. In Sardigna, pro more de is costos de gestione mannos, pro sa falta de infrastruturas e a dolu mannu pro sa fiscalidade italiana, importamus prus de su 80% de is cosas de papare, e unu muntone de totu is àteros benes e servìtzios chi impreamus onni die. Sa Sardigna in is ùrtimos 50 annos s’est mudada de produtora a consumadora de benes, chi sighimus a importare cun una pertzentuale foras dae cale si siat sentidu. A cumintzare dae su tabacu, pro sighire in totus is àteros setores, si bolimus una Sardigna pròspera, depimus torrare a prodùere cussu chi si serbit pro nois etotu e fintzas esportare is etzellèntzias nostras, comente in manera meda prus moderna de oe, faghìamus 50 annos a como.

Cumentos

cumentos

Comments

    No Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Fields marked * are mandatory.

05 Mag
0

dae Sardegna Quotidiano de su 05/05/2012

Tres dies a como, chentu mìgia fundos de tabacu sunt istados prantados a Nurchis, acanta a Tèmpiu, dae s’azienda sarda “Sa Folla” chi giai dae tempus bendet sigaretas cun una mestura seberada de tabacos italianos coltivados dae sa MIT (sa fàbrica italiana de tabacos). Duncas torrat in Sardigna, pustis de baranta annos una de is coltivatziones prus antigas chi at a permìtere unu modellu de isvilupu locale, in unu mercadu dominadu dae tres gigantes de su setore chi si partzint totu su mercadu mundiale. Una batalla manna pro totu s’agricultura sarda.

Pro Antonio Peres, su primu chi giai dae su 2001 at cumintzadu custu progetu, est unu bisu chi s’est fatu realidade, cussu de torrare a prodùere su tabacu in Sardigna. Gràtzias a sa collaboratzione de unu grupu de sòtzios, s’investimentu de is aorros de una vida, una voluntade manna e meda traballu e gràtzias fintzas a unu progetu de negòssiu chi pariat impossìbile in unu mercadu in ue is meres sunt is multinatzionales. In s’austu de su 2011 si lompet a su primu obietivu, cussu de bèndere in is istangas is primas sigaretas sardas cun su nùmene de “S’Ìsula” ruja e bleu. Su traballu costante de is agentes, is amigos e is parentes est serbidu pro ispainare su produtu in totus is biddas e is territòrios de sa natzione nostra, fintzas contra a is lògicas e is “règulas no iscritas” de is multinatzionales.

(altro…)

Cumentos

cumentos

Comments

    No Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Fields marked * are mandatory.