Energia birde dae is undas

11 Dic
0

dae Sardegna Quotidiano de su 11/12/2011

In tempos de crisi energètica, in ue totus is natziones mannas de su mundu sunt currende pro s’assegurare, fintzas cun gherras, is ùrtimas riservas de energia fòssile, s’ùnica solutzione pro su tempus benidore de is natziones piticas comente sa nostra est cussa de impreare is energias rinnovàbiles.

In Sardigna, comente in àteros logos de su mundu, in is ùrtimos annos sunt aumentados meda is investimentos in custa genia de energias. Difatis sa Sardigna, pro is caraterìsticas suas, est unu de is logos mègius de Europa siat pro s’espositzione a su sole siat pro is dies de bentu.

Ma una tecnologia noa diat pòdere fàghere de sa Sardigna su paradisu de is energias birdes. Si est beru chi su sole e su bentu non si mancant, pro un’ìsula comente sa nostra cussu chi de seguru tenimus in abbundàntzia est su mare.

Una chida a immoi una impresa australiana at presentadu unu progetu innovativu pro trasformare s’energia de is undas de su mare in energia elètrica.

«Si castiamus su fundu de su mare – ispricant is ingegneris de sa BioPower System, s’azienda chi at cuncordadu su progetu – bidimus ca is matas subàcueas e sa pallamarina sunt semper in moimentu, mòvidas dae is undas e dae is currentes de su mare. Su truncu de sa pallamarina, chi tenet is raighinas fissadas in su fundu de su mare, est semper santzinadu a in antis e a palas dae s’energia de su mare. S’idea, duncas, est cussa de assimigiare a sa natura e de trasformare s’energia de su moimentu in energia elètrica.»

Su sistema de sa BioPower, chi tenet su nùmene cummertziale de bioWave, est duncas fatu dae una base a forma de triàngulu prantada in su fundu de su mare, collegadu cun unu tubu mannu postu in verticale. Custu tubu, pro pòdere pigare cantu prus energia possìbile dae is undas, tenet in prus unos canto gallegiantes. Custa tècnica, permitet de isfrutare siat is undas in sa superfìtzie, siat is currentes profundas, lompende a una efitzèntzia meda manna. Su tubu, santzinadu die e note dae is undas, pro mèdiu de unu cunvertidore chi impreat lìcuidos a pressione manna, permitet de creare s’energia.

Una cantidade manna de energia! Su guvernu australianu at finantziadu cun 5 milliones de èuros su primu impiantu isperimentale de 250 KW, ma sa mannària mèdia de is impiantos cummertziales at a èssere de unu MegaWatt, paris a su consumu de prus de 5.500 persones.

Is bantàgios de custa tecnologia sunt medas, fintzas in cunfrontu a is àteras energias rinnovàbiles. Pro primu cosa s’energia de su mare, in tzertas zonas de s’otzèanu ma fintzas in Sardigna, est prus o mancu costante in totu s’annu, mentres su bentu e su sole podent mudare meda dae una die a s’àtera e dae unu mese a s’àteru. In prus, is impiantos non istrobbant s’ecosistema marinu, giai chi sunt fatos cun materiales chi no incuinant. Su bioWave tenent bisòngiu de pagu logu in su mare, duncas cussu puru no est unu problema. Fintzas dae unu puntu de vista de su paesàgiu non faghent dannu perunu, giai ca podent èssere postos bastante a tesu de is costas (tenent bisòngiu de unu fundale de 40-45 metros pro pòdere traballare bene) e in prus sa parte chi essit foras dae s’abba est pitica meda.

Àteras caraterìsticas chi faghent de custu sistema una de is isperàntzias prus cuncretas pro pòdere lòmpere in pagu tempus a una cuota arta de energias rinnovàbiles est su fatu ca is impiantos sunt modulares e bastante baratos in cunfrontu a àteras energias, de manera chi custa tecnologia diat pòdere èssere impreada in cuntestos vàrios. Sa manutentzione de is impiantos est simpre e si incapitat unu mare tropu mannu, su sistema est programmadu pro serrare is gallegiantes e si pònnere in una positzione de pàsiu in seguresa.

Una borta chi s’isperimentatzione at a èssere agabbada, s’idea de su guvernu australianu est cussa de agatare is logos prus bonos, in ue is currentes sunt prus costantes, pro creare “fàbricas de undas” chi potzant donare cantidades mannas de energia birde. Duncas est semper prus craru chi s’energia de su tempus benidore non at a èssere comente dd’amus connota nois. Non b’at a èssere prus bisòngiu de istampare sa terra pro agatare petròliu o metanu.

Depimus tènnere sa cussèntzia chi semus inghiriados dae s’energia, chi est in su sole, in su bentu, in s’abba de is rios, in su calore de sa terra, in is restos biològicos e fintzas in su mare. Su còmpitu nostru depet èssere cussu de agatare sa manera mègius pro dd’aguantare e dd’allogare.

Su mundu chi at a bènnere at a èssere meda prus lìmpiu, meda prus ricu de energias e meda prus seguru si amus a tènnere sa prospetiva e sa capatzidade de cumentzare a regòllere totu s’energia chi sa natura si donat.

Cumentos

cumentos

Cumentos

cumentos

11 Dic
0

dae Sardegna Quotidiano de su 11/12/2011

In tempos de crisi energètica, in ue totus is natziones mannas de su mundu sunt currende pro s’assegurare, fintzas cun gherras, is ùrtimas riservas de energia fòssile, s’ùnica solutzione pro su tempus benidore de is natziones piticas comente sa nostra est cussa de impreare is energias rinnovàbiles.

In Sardigna, comente in àteros logos de su mundu, in is ùrtimos annos sunt aumentados meda is investimentos in custa genia de energias. Difatis sa Sardigna, pro is caraterìsticas suas, est unu de is logos mègius de Europa siat pro s’espositzione a su sole siat pro is dies de bentu.

Ma una tecnologia noa diat pòdere fàghere de sa Sardigna su paradisu de is energias birdes. Si est beru chi su sole e su bentu non si mancant, pro un’ìsula comente sa nostra cussu chi de seguru tenimus in abbundàntzia est su mare.

(altro…)

Cumentos

cumentos

Cumentos

cumentos