Sardu: Cale istandard de iscritura pro sa limba de su benidore?

06 Lug
0

Limba Sardadae Saedegna Quotidiano de su 06/06/2013

In is ùrtimas chidas est torradu de atualidade su tema de cale istandard de iscritura si diat a dèpere impreare pro su sardu. Custu argumentu est istadu dae semper impreadu in manera polìtica pro partzire is iscritores e is faeddadores sardos cun s’iscopu dae parte de s’istadu italianu e de is partidos suos de dialetizare sa limba e partzire sa natzione. Duncas diat a tocare a chistionare semper de custas chistiones in manera crìtica e làica, sena dogmas ne ideas precuntzetas.

Pro primu cosa tocat a ischire chi is limbas sunt fenòmenos culturales “naturales” chi naschent e si isvilupant in s’istòria. Peruna limba b’est “dae semper” o at abarrare “pro semper” ma comente est semper istadu, is limbas naschent, creschent, mudant e a bortas morint pro more de is avenimentos istòricos e culturales de is pòpulos chi cussas limbas faeddant. Craru est fintzas chi cando una limba morit, si perdet pro semper sa manera originale chi unu pòpulu aiat tentu de bìdere su mundu e sa vida. Is limbas, pro su prus de s’istòria de s’òmine non sunt istadas iscritas, e fintzas cando si iscriant, pagu bortas si sighiat un’istandard de iscritura. E custu no at impedidu a is limbas de isvilupare culturas, literaduras, bisiones de su mundu, filosofias, etc. Duncas, in una primu aprossimatzione, si diat fintzas a pòdere nàrrere chi un’istandard de iscritura non serbit. Difatis, est istadu fintzas dimustradu chi su cherbeddu de s’òmine est bono a lèghere una limba sena problemas fintzas cando no est iscrita in perunu istandard. Duncas fintzas pro su sardu, una solutzione a is brigas chi dae annos ant partzidu su mundu de chie iscriet in sardu diat a pòdere agabbare a lestru narende: cadaunu iscriet comente bolet.

Ma, a dda castiare mègius sa chistione, si nd’acatamus chi bi sunt chistiones come s’imparu de s’iscritura de una limba in s’iscola, is documentos ufitziales, is cartellos istradales, etc. chi tenent bisòngiu de una manera ùnica de iscrìere. Pro custa arresone, totus is limbas modernas e cuntemporàneas ant adotadu un’istandard de iscritura. E est fintzas pro custa arresone chi, dae cando est cumintzada custa rubrica, pro pretzisu sèberu editoriale, amus detzìdidu de impreare un’istandard de iscritura. In Sardigna, pro more de sa mancàntzia de indipendèntzia polìtica e culturale su protzessu de istandardizatzione est istadu longu e difìtzile, cun fintzas carchi innemigu che a s’ex presidente de sa provìntzia de Casteddu Milia (PD), chi istrumentalizende su discuntentu de una parte de is sardos pro sa propostas de istandardizatzione, a pensadu bene de torrare a coa de annos e portare a in antis una proposta de partzidura de su sardu. Su sardu, aici comente est istadu dimustradu dae medas istùdios, est unu sistema linguìsticu ùnicu, cun una grammàtica e una morfologia pro su prus comunas a totu su sardu. E fintzas su lèssicu est pro su prus cumpartzidu dae totus is variantes de su sardu. Cussu chi mudat de prus est sa pronùntzia, ma custu est sa normalidade in is limbas naturales che a su sardu.

Duncas non bi sunt dificultades tècnicas/linguisticas mannas pro lòmpere a un’istandard de iscritura pro su sardu chi siat rapresentativu de totus is faeddadas. Sa proposta isperimentale chi sa RAS est portende a in antis in is ùrtimos annos, narada LSC, est de seguru una base de cumintzu bona, giai chi permitet sa presèntzia de totus is geosinònimos e de totus is faeddos de su sardu, iscritos sighende is règulas suas. Ma, pustis de 6 annos de isperimentatzione, si podent fintzas agatare tzertas cosas chi si podent acontzare de manera chi custu istandard siat prus atzetadu fintzas in is àreas geogràficas in ue at agatadu prus resistèntzias. Duncas diat a tocare a agatare una manera pro mudare s’istandard isperimentale e lòmpere luego a un’istandard su prus cumpartzidu possìbile e chi permitat in manera naturale sa pronùntzia de totus is faeddadas de su sardu.

A su sardu serbit un’istandard de iscritura pro afortiare s’impreu in cuntestos ufitziales e in s’iscola, ma serbit fintzas un’istandard chi permitat cun prus fatzilidade totus is pronùntzias. Chie at a guvernare sa RAS in is annos chi benint at a tènnere fintzas custa responsabilidade.

Cumentos

cumentos

Cumentos

cumentos

06 Lug
0

Limba Sardadae Saedegna Quotidiano de su 06/06/2013

In is ùrtimas chidas est torradu de atualidade su tema de cale istandard de iscritura si diat a dèpere impreare pro su sardu. Custu argumentu est istadu dae semper impreadu in manera polìtica pro partzire is iscritores e is faeddadores sardos cun s’iscopu dae parte de s’istadu italianu e de is partidos suos de dialetizare sa limba e partzire sa natzione. Duncas diat a tocare a chistionare semper de custas chistiones in manera crìtica e làica, sena dogmas ne ideas precuntzetas.

Pro primu cosa tocat a ischire chi is limbas sunt fenòmenos culturales “naturales” chi naschent e si isvilupant in s’istòria. Peruna limba b’est “dae semper” o at abarrare “pro semper” ma comente est semper istadu, is limbas naschent, creschent, mudant e a bortas morint pro more de is avenimentos istòricos e culturales de is pòpulos chi cussas limbas faeddant. Craru est fintzas chi cando una limba morit, si perdet pro semper sa manera originale chi unu pòpulu aiat tentu de bìdere su mundu e sa vida. Is limbas, pro su prus de s’istòria de s’òmine non sunt istadas iscritas, e fintzas cando si iscriant, pagu bortas si sighiat un’istandard de iscritura. E custu no at impedidu a is limbas de isvilupare culturas, literaduras, bisiones de su mundu, filosofias, etc. Duncas, in una primu aprossimatzione, si diat fintzas a pòdere nàrrere chi un’istandard de iscritura non serbit. Difatis, est istadu fintzas dimustradu chi su cherbeddu de s’òmine est bono a lèghere una limba sena problemas fintzas cando no est iscrita in perunu istandard. Duncas fintzas pro su sardu, una solutzione a is brigas chi dae annos ant partzidu su mundu de chie iscriet in sardu diat a pòdere agabbare a lestru narende: cadaunu iscriet comente bolet.

(altro…)

Cumentos

cumentos

Cumentos

cumentos